Aveam obiceiul sa intru pe diverse forumuri sa vad ce se discuta. Eram un simplu spectator nefiind vreodata tentata sa fiu utilizator. Vizitam forumuri ca o albina ce zboara din floare-n floare. Acum totul s-a dus.
Garsoniera lui Maruta e de vina!
Desi il auzeam in fiecare dimineata vorbind de forumul tpd2 nimic nu ma tenta sa intru acolo. Nu stiu de ce. Apoi a venit ziua de gratie. Impinsa de curiozitate am intrat sa ascult melodiile participante la Eurovision, apoi am intrat pe forum sa vad ce se discuta si.........acesta mi-a fost sfarsitul. N-am mai putut sa plec de-acolo. M-am indragostit. Nu stiu cat o sa tina aceasta dragoste dar pot sa spun ca m-a ajutat intr-o perioada destul de neagra a vietii mele.
Este acolo o mare familie, si cu bune si cu rele. Unii vin, altii pleaca, unii se plac, altii nu se plac dar totul se petrece ca intro familie. Poate acesta a fost motivul pentru care am ramas. Nu stiu. Nu pot explica si poate, in definitiv, nici nu vreau sa explic.
Poate sunt nebuna ca m-am atasat de cei de-acolo, dar nu m-am putut abtine.
Sunt, aproape toti, niste copii pe langa mine dar imi plac pentru ca sunt copii destepti, cu simtul umorului, copii care, cred eu, stiu ce vor de la viata.
Mi-ar place sa-i cunosc personal pe multi dintre ei si poate chiar am sa incerc intro buna zi s-o fac. Who knows?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu